Și dacă tot am început să-mi aduc aminte de călătorii mai vechi, v-aș povesti cu mare plăcere despre excursia de acum doi ani în Bruges (destinație aleasă pentru că filmul ăla, cum ar zice unii).
Nu-i deloc greu să ajungeți acolo dacă zburați până în Bruxelles cu orice companie aeriană, prețurile fiind de obicei rezonabile. Din Bruxelles (oricare dintre stațiile de tren Nord/Noord, Central/Centraal sau Midi/Zuid) puteți lua trenul către Bruges, biletul costând în jur de 15 euro per drum (călătoria durează aproximativ o oră). De asemenea, fie din Bruxelles (cca. 40 min. cu trenul), fie din Bruges (cca. 25 min. cu trenul), puteți face o mini-plimbare în Gent, un oraș universitar cu atmosferă foarte plăcută.
Ce vedem în Bruxelles? (harta orașului)
Bruxelles este unul dintre orașele de escală pentru multe alte destinații, așa că mulți călători trec pe acolo, dar mai puțini îl aleg ca destinație unică de vacanță. Nu am avut nici eu mult timp la dispoziție in Bruxelles, așa că am văzut mai ales zonele din jurul centrului vechi. Însă orașul are mai multe de oferit, cu condiția să fii dispus să explorezi cartierele mai îndepărtate de centru.
Turiștii se îngesuie de obicei în Piața Mare (Grote Markt), care se află chiar în mijlocul centrului vechi al orașului. Aici puteți admira mai multe clădiri clădiri din secolul XVIII (mai ales case ale vechilor bresle), remarcabile prin decorațiunile minuțioase în stil baroc.
Cea mai vizibilă clădire din piață este primăria veche, construită la 1402. Muzeul orașului (Maison du Roi, 1860) se află vis-a-vis de primărie.
Nu departe de Piața Mare – e suficient să vă uitați în jur după un grup mare compact de turiști care fotografiază (sau se fotografiază cu) ceva – se află reperul cel mai cunoscut al orașului, fântâna cu statuie Manneken Pis. Deși datează din sec. XIV, se pare că nimeni nu știe prea multe despre istoria statuii (există mai multe povești legate de ea). În timpul anumitor sărbători și evenimente, statueta poartă diverse costumații. Statuia are și o variantă feminină în oraș, Jeanneke-Pis, pe care o puteți găsi în pasajul Impasse de la Fidélité (un spațiu de terase și baruri). Aceasta a fost comandată în 1985 de către un rezident al cartierului Ilot Sacré, care s-a gândit că Manneken Pis avea nevoie de o surioară.
Tot în apropiere găsiți clădirea bursei și biserica Sint-Niklaaskerk, în jurul cărora abundă barurile și fast-food-urile la parterul clădirilor vechi.
St-Michiels en St-Goedelekathedraal (în piaţa Parvis Sainte-Gudule, aproape de Gare Centrale) este construită între secolele XII – XV în stil gotic, având dimensiuni impresionante (turnurile au o înălţime de 64 m).
O piaţă la fel de importantă ca Grote Markt este Place Royale (Koningsplein). O găsiţi ceva mai jos de Gare Centrale, lângă Parc de Bruxelles. Aici se află palatul regal, precum şi mai multe clădiri culturale, cum ar fi Palais des Académies şi Palais des Beaux-Arts, construite în stil neoclasic.
Și Place de l’Albertine din apropiere este un loc plăcut de plimbare. Zona din jur, cunoscută drept Mont des Arts, a fost un cartier al orașului cumpărat și demolat de regele Leopold II, cu scopul de a construi un spațiu cultural (lucru care nu s-a întâmplat). În prezent, aici găsiți Biblioteca Regală și Palatul Congresului și vă puteți bucura de vederea frumoasă asupra părții centrale a orașului.
În Place du Béguinage găsiți imensa Begijnhofkerk, o biserică catolică în stil baroc flamand din sec. XVII. Nu departe de aceasta se ridică biserica Sint-Katelijnekerk, construită la sfârșitul sec. XIX în locul unui bazin al vechiului port al orașului. Aceste două biserici se află în partea de nord a centrului orașului.
Atomium, al doilea reper cunoscut al Bruxelles-ului (după Manneken Pis), se află în apropierea parcului de distacții Mini-Europe și a Parc d’Osseghem. Este o construcție realizată în 1958 pentru Expo ’58, având formă de atom.
Alte atracții și obiective turistice:
- Galeries Royales Saint-Hubert în Grote Markt, trei galerii acoperite (Galeria Regelui, Galeria Reginei și Galeria Prinților) inaugurate în 1847 (cafenele și spații comerciale de lux)
- Parc du Cinquantenaire (lângă metrou Schuman) cu cele două muzee (Muzeul Regal de Artă și Istorie și Muzeul Regal al Armatei și Istoriei Militare) unite într-un arc de triumf
- Biserica de sec. XVI Notre-Dame du Sablon din apropiere de Place Royale
- Place d’Espagne cu statuia lui Don Quijote și Sancho Panza
- Piața cu statuia Charles Buls, imediat lângă Grand Place
- Parc de Laeken, un parc uriaș în cartierul Laeken, ce include Château de Laeken (reședința monarhului, nu se poate vizita), serele regale (pot fi vizitate doar în anumite zile din an), turnul japonez (o pagodă construită la 1900, în partea de nord a parcului) și pavilionul chinezesc, castelul Belvédère (construit în 1788 pentru bancherul Édouard de Walckiers), Monument à la Dynastie (sau monumentul lui Leopold I, un turn având în centru statuia regelui)
- Basilique Nationale du Sacré Coeur în cartierul Koekelberg (Parc Elisabeth), a cincea biserică din lume ca mărime
- Église Notre-Dame de la Cambre și Abbaye de la Cambre (în comuna Ixelles/Elsene), o abație fondată de o călugăriță benedictină în 1196
- Biserica Saint Boniface și piața Patrice Lumumba, o zonă cu mai multe cafenele
Prin Bruxelles eu am trecut doar preț de o dimineață și-o după-amiază, înainte de a pleca spre Bruges, așa că n-am reușit să văd mare lucru (dar mi-am propus să mai ajung și să bifez și restul obiectivelor de pe listă). De la aeroport, am luat un autobuz până la Gare Centrale, după care am mers pe Avenue de Stalingrad până la Grote Markt. Mi s-a părut interesantă zona din imediata apropiere a gării („interesantă” e cuvântul, nu frumoasă), cu multe magazine de fructe, legume și produse tradiționale etnice (zona pare a fi locuită de un amestec de etnii și probabil este unul dintre cele mai puțin turistice locuri).
La o mică braserie din fața bisericii Saint Boniface am încercat pentru prima dată bere Chimay Bleue (acum se găsește și pe la noi în unele pub-uri/supermarketuri), după care era să ratăm drumul spre gară, pentru că avea 9° alcool (lucru care nu e trecut în niciun meniu belgian; nu că ar ajuta la mare lucru, aproape toate berile belgiene au cam de la 7° în sus). Și tot în Bruxelles am înțeles pentru prima dată că belgienii sunt niște oameni prietenoși la modul cel mai sincer, după ce am legat rapid o conversație cu doi cetățeni care savurau relaxați o bere în pauza de masă de la muncă (era cam ora 2 🙂 ) și care au fost foarte interesați să afle detalii despre București și să împărtășească sfaturi. Această impresie mi-a fost apoi confirmată de mai multe ori (și o să povestesc și în ce fel).
Dacă plănuiți un concediu de mai multe zile în Bruxelles, vă recomand și postarea asta, care vorbește foarte detaliat despre oraș și atracțiile sale.
Următoarea oprire: Bruges (hartă turistică)
Bruges este un orășel încântător, construit parcă în scopuri turistice, cu căsuțe colorate, străzi pietruite, canale asemănătoare Veneției, poduri fermecătoare și mori de vânt. Centrul său vechi face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Se pare, însă, că multe dintre căsuțele pe care le puteți vedea azi sunt reconstrucții realizate în anii ’70, având ca scop înfrumusețarea orașului (care devenise foarte sărac, multe case fiind abandonate și demolate). Acest plan de modernizare este motivul pentru care orașul arată atât de bine azi (mulți chiar susțin că Bruges a fost transformat într-un loc prea turistic și nereprezentativ pentru Belgia).
Așadar, în centrul vechi găsiți mai multe clădiri frumoase și o atmosferă de poveste:
Grote Markt (piața veche) este centrul orașului vechi și locul cel mai animat. Are în centru statuia lui Jan Breydel și Pieter de Coninck, doi eroi locali care au avut o contribuție semnificativă în răscoalele din 1302 împotriva lui Filip al IV-lea cel Frumos (aceste mișcări au culminat cu Bătălia de la Courtrai sau Bătălia pintenilor de aur). Similar pieței din Bruxelles, Grote Markt din Bruges este mărginită de clădiri medievale (sau reproduceri ale unor clădiri medievale) care au la parter cafenele și restaurante.
Faimosul turn din Bruges (Belfort) face parte dintr-un complex de clădiri care, în secolul XIII, constituiau piața și depozitele acesteia.
Turnul are o înălțime de 83 de metri (366 de trepte din ce în ce mai înguste și mai incomode) și îl puteți urca până la ultimul nivel (clopotnița) pentru a vedea orașul de sus. Totuși, nu o să puteți sări de acolo ca personajul din film, pentru că există plase de protecție de jur împrejurul clopotniței (un lucru bun, de altfel 🙂 ).
Turnul este organizat ca un muzeu, astfel încât la fiecare nivel există o încăpere cu unele exponate însoțite de explicații.
Tot în Grote Markt veți remarca o clădire mare, cu aspect gotic, în partea stângă a turnului. Este vorba de Provinciaal Hof (Curtea Provincială), fostul loc de întâlnire a guvernului provinciei Flandra de Vest. Clădirea actuală a fost terminată în 1920, pentru a înlocui clădirea mai veche ce arsese în 1878.
Piața Burg din imediata vecinătate a pieței vechi are mai multe obiective interesante:
Heilig-Bloedbasiliek (Basilica Sfântului Sânge), construită între 1134 și 1157, a primit această denumire pentru că aici se păstrează o relicvă, un flacon cu sângele lui Hristos, care ar fi fost colectat de Iosif din Arimateea (cel care a cedat mormântul său pentru Iisus) și adus în Flandra de Thierry de Alsacia, conte de Flandra, în 1150 în urma unei cruciade.
În partea stângă, palatul Brugse Vrije a fost sediul unității administrative cu același nume din Comitatul Flandra care, la 1127, era separată de Bruges. Parte din acesta, Oude Civiele Griffie (Vechiul Registru Civil) este construit în 1534-1537 în stil renascentist. Statuile decorative reprezintă Justiția, pe Moise și pe Aaron. În dreapta, Stadhuis (Primăria) din Bruges este una dintre cele mai vechi clădiri din regiune, construită între 1376 și 1421 și modificată/extinsă în secolele XV și XVII. Perechile de statui care decorează fațada nu sunt cele originale (majoritatea fiind distruse în timpul Revoluției Franceze).
Onze Lieve Vrouwekerk (Biserica cu hramul Maicii Domnului) este cunoscută în special datorită Madonei de Michelangelo, realizată din marmură albă (1504). Turnul bisericii, de 122,3 m, este cea mai înaltă structură din oraș. Mai multe personaje importante din Bruges sunt înmormântate în această biserică.
Groeningemuseum (muzeu de arte plastice) din cartierul cu același nume este dedicat picturii flamande și belgiene și cuprinde o colecție importante de artă primitivă flamandă, lucrări renascentiste și baroce, picturi neoclasice și realiste (sec. XVIII-XIX) etc.
Gruuthusemusem este astăzi un muzeu (în prezent închis pentru restaurare) care expune o colecție de dantelă, obiecte din aur, mobilier, ceramică și obiecte de uz zilnic specifice zonei. Clădirea de sec. XIII a fost construită inițial ca depozit de bere (gruit sau grut este o bere specială pe bază de ierburi). A fost apoi transformată (și extinsă) în locuință de lux a unei familii bogate, după care a devenit sediul muntelui de pietate (prima formă a amanetului de azi). Clădirea cu o arhitectură foarte interesantă este parțial originală, parțial reconstrucție.
Pe străzile din jurul Grote Markt mai găsiți trei atracții interesante: muzeul cartofilor prăjiți (Frietmuseum, Vlamingstraat 33), muzeul ciocolatei (Choco-Story, Wijnzakstraat 2) și muzeul berii (The Beer Experience, Breidelstraat 3).
Bruges este cunoscut drept Veneția Nordului (se pare că denumirea asta este dată cu generozitate mai multor orașe) datorită canalelor sale, care în trecut făceau legătura cu Marea Nordului și ajutau la dezvoltarea comerțului. Un tur al canalelor cu barca (€8 în 2016) poate fi o modalitate interesantă de a vedea orașul, mai ales colțurile ascunse (de exemplu, grădini ale unor locuințe private).
Una dintre cele mai fotografiate clădiri în zona canalelor este Sint-Jansspitaal, cea mai veche clădire a orașului (fost spital medieval din sec. XII), în care se află și muzeul Memling. În afara lucrărilor de Hans Memling, în muzeu mai puteți vedea instrumente medicale medievale (în infirmeria și farmacia vechiului spital).
Cele 8 mori de vânt (funcționale) sunt un o altă marcă a orașului. Acestea se găsesc destul de departe de centrul vechi, între porțile Kruispoort și Dampoort. Dintre acestea, singura care nu a fost adusă din alt loc este Sint-Janshuysmill, datând 1770.
Şi Piața Jan van Eyck e un loc care merită vizitat, aici aflându-se mai multe cafenele şi clădiri interesante (Poortersloge, Provinciale Bibliotheek Tolhuis), precum şi statuia lui Jan van Eyck, unul dintre cei mai importanţi pictori flamanzi.
Deşi mai puţin vizitată de turişti, partea de NE a oraşului vă aşteaptă cu multe surprize plăcute. Jeruzalemkerk este o biserică gotică de la 1428 în care s-a filmat una din scenele filmului In Bruges. Arhitectura ei a fost inspirată de Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, iar complexul Adornes din care face parte include, de asemenea, un mic muzeu.
Ceva mai departe pe Langestraat găsiţi De Kringwinkel, un magazin de tip second-hand unde puteţi găsi cele mai originale suveniruri şi cadouri, de la pahare inscripţionate, cărţi vechi, cutii de bijuterii, până la obiecte de mobilier. Iar ceva mai sus de Langestraat (trebuie să vă pierdeţi puţin pe străduţe) veţi găsi strada Hemelrijk (denumirea înseamnă Rai/Regatul Cerurilor), singura stradă nepavată şi fără case din oraş. În plus, fiecare zid, casă sau colţ de stradă poate dezvălui câte o mică surpriză, de la altarele colorate până la diversele decoraţiuni ale clădirilor.
Cum ziceam la începutul articolului, belgienii sunt oameni deschiși și primitori și nicăieri n-am simțit asta mai mult decât în De Muppets bar (Langestraat 94). Acesta este un bar mic și aparent kitchos (bine, nu doar aparent, dar și kitchul face parte din farmecul său ) unde, dacă aveți curajul să vă aventurați, aveți șanse să nimeriți în mijocul unui grup de localnici de toate vârstele care dansează și fredonează foste hituri belgiene din anii ’90 (similare muzicii celor de la 3SE, Genius etc.) și care vor fi foarte bucuroși să vă primească printre ei, să vă facă cinste cu o băutură și să vă întrebe dacă ați observat că barmanul seamănă cu Klaus Meine de la Scorpions.
(Tot din capitolul „have to love them Belgians”, cum ar fi sa te plimbi noaptea cu o hartă în mână, să te pierzi – evident – și să te scoată din necaz un tip fumat, care a ieșit la balcon să ia nişte aer și care coboară bucuros să te ajute cu indicații, în ciuda faptului că n-are pantalonii la el? „Awsome” is the answer.)
Despre Gent, pe scurt (harta turistica şi planul de vizitare a oraşului)
Aşa cum mi-l amintesc, Gent sau Ghent e un oraş ceva mai mare, care freamătă de oameni, cu clădiri gotice impresionante, baruri animate şi mulţi tineri grăbiţi pe străzi (explicabil, căci e oraş studenţesc).
Are şi el un belfry/belfort în care puteţi urca şi mult mai multe biserici şi catedrale impresionante ca dimensiuni şi arhitectură. Dacă Bruges e micuţ şi poleit ca o bijuterie, Gent pare măreţ şi vibrant.
Zonele cu baruri şi cafenele sunt multe şi e destul de greu să găseşti un loc bun pentru a mânca la prânz, pentru că toţi ospătarii îţi ies în întâmpinare şi încearcă să te ia pe sus la ei în restaurant.
Dintre atracţiile oraşului:
Piaţa Sint-Baafsplein este inima oraşului şi locul aproximativ unde acesta a luat fiinţă. Aici se găsesc mai multe clădiri impresionante:
- Catedrala Sf. Bavo (Sint-Baafskathedraal), al cărei turn de 89 m înălţime este în renovare din 2013, este o biserică romanică a cărei criptă mai păstrează urmele unei vechi biserici de la 1038. Este cunoscută mai ales pentru pictura altarului, realizată de Hubert şi Jan van Eyck.
- Biserica Sf. Nicolae (Sint-Niklaaskerk) este dintre cele mai vechi clădiri ale oraşului (sec. XIII), construită în stil gotic.
- Turnul Belfort de 91 m, datând din sec. XIV, simbolizează independenţa oraşului.
- Groot Huis sau fostul teatru regal olandez (în prezent, sediul companiei de teatru NTGent) datează din sec. XIX. Mozaicul de pe faţadă îl reprezintă pe Apollo împreună cu muzele sale.
Emile Braunplein este piaţa din faţa celeilalte biserici impresionante a oraşului, Sint-Niklaaskerk, construită în stil gotic (sec. XIII).
Primăria oraşului (Stadhuis) şi casa breslei zidarilor (Metselaarshuis), decorată cu statui de bufoni, se află de-o parte şi de alta a acestei pieţe.
Piaţa Sint-Veerleplein din apropierea castelului Gravensteen pare să fie cea mai veche piaţă a oraşului şi a servit, printre altele, drept loc de execuţie a victimelor Inchiziţiei.
- Castelul Gravensteen a fost construit între 1180 şi 1200 de Filip al Alsaciei, în stilul fortăreţelor cruciaţilor sirieni.
- Oude Visjmin este o clădire superbă în stil baroc, fostă piaţă de peşte a oraşului construită la 1689. Intrarea este decorată cu trei statui: Neptun, bărbatul (Scheldt) şi femeia (Leie).
Zona vechii pieţe (Groentenmarkt) este iarăşi un punct turistic, din cauza clădirilor vechi, dar şi a multelor restaurante.
- Groot Vleeshuis este clădirea fostei pieţe de carne, datând din sec. XV.
- Korenmarkt (clădirea vechii poşte) din apropiere a fost transformată într-un mall cunoscut drept Post Plaza.
De la Korenmarkt ajungeţi uşor la Sint-Michielshelling (Podul Sf. Mihail), de pe care puteţi admira biserica Sint-Michielskerk. Tot aici se găseşte faimosul felinar reprezentându-l pe arhanghelul Mihail ucigând dragonul.
Ca şi Bruges, Gent este un oraş cu canale pe care vă puteţi plimba cu barca, precum şi cu multe poduri ce dezvăluie privelişti frumoase ale oraşului.
Fereastra deschisă 
[…] am reușit în zilele următoare să văd și Bruges și Gent (despre care am mai scris într-un articol mai vechi) cu trenul din […]
ApreciazăApreciază