Tenerife, pomul lăudat…

În urmă cu vreo câțiva ani, am primit o invitație  în Tenerife, pe care inițial am refuzat-o hotărât. Nu mă omor după plajă și locuri ultra-turistice și asta mi se părea fix genul acela de destinație. Dar după multă publicitate despre ce tare e acolo și cât de relaxant și cât de tare e plaja, apa etc. etc. (plus ce mai auzisem/văzusem în unele oferte de vacanță), am zis ca nu strică totuși să încerc și mi-am făcut frumos bagajul pentru ceea ce se anunța a fi o super vacanță de două săptămâni, câte una pe fiecare parte a insulei (sud/nord). Am regretat și n-am regretat vacanța asta, pentru că, nu pot să nu recunosc, peisajele sunt într-adevăr impresionante, în ciuda altor dezavantaje pe care le voi descrie pe rând.

Cum ajungem în Tenerife și cam cât costă avionul?

Mai nou, există zbor direct operat de Wizz Air (durează 6h 15m) până în Tenerife Sur (Reina Sofia). Altfel, ajungeți cu Ryanair, Tarom sau alte câteva companii, cu escală în Madrid, Barcelona, Bruxelles, Milano etc. Variantele cu escală sunt foarte multe, depinde de cât timp aveți la dispoziție și dacă vi se pare convenabil să rămâneți câteva ore sau chiar o noapte în alt oraș.

Biletele sunt și ele destul de accesibile, mai ales dacă le cumpărați din timp, costând în medie cam 150 de euro. Partea bună a acestei destinații e că nu prea depindeți de perioada din an, vremea fiind călduroasă și bună pentru plajă tot timpul anului (în lunile de iarnă, puteți prinde temperaturi chiar de 20°C).

Insula are două aeroporturi, Tenerife Sur/Reina Sofia în partea de sud a insulei și Tenerife Norte în nord. Mai multe orașe-stațiuni se găsesc de jur-împrejurul insulei, fiecare cu atracțiile și specificul ei. Cum nu am stat decât în Los Gigantes (sud) și în Puerto de la Cruz (nord), voi descrie puțin aceste stațiuni (care sunt și printre cele mai căutate de turiști) și obiectivele din apropierea lor.

Activități și locuri de vizitat

În primul rând, Tenerife fiind o insulă vulcanică, de jur împrejur veți găsi stânci negre și plaje cu nisip (de fapt, granule ceva mai mari) negru. Prin urmare, veți avea parte de două tipuri de plaje: cele cu granule mai fine, pe care vă puteți relaxa ca pe o plajă cu nisip normal sau cele cu stânci și pietre mai mari, unde veți găsi cu greu un loc comod de plajă și nu veți putea intra în apă fără papuci speciali (de tip crocs), altfel riscând să vă răniți picioarele.

Din fericire, în Los Gigantes există plaje cu nisip destul de fin și apa foarte bună, și pe deasupra străjuite de Acantilados de Los Gigantes (stâncile giganților), formațiuni stâncoase înalte de 500-800 m care se înalță direct din apă. Fie că mergeți la Playa de Los Gigantes sau la cea de  lângă Calle la Vica, nu veți avea motive să vă plângeți.

Mult mai interesante decât plajele sunt charcos, piscinele naturale din Los Gigantes. Acestea arată ca niște țarcuri largi de apă, având diferite adâncimi, astfel încât în unele locuri poți vedea clar fundul apei și peștii colorați, iar în altele nu poți atinge cu piciorul fundul. Totuși, pentru a putea să te bucuri de ele ai nevoie de puțină formă fizică și atenție, pentru că trebuie să treci peste porțiuni stâncoase și alunecoase până la a putea intra în piscină. Pe cea mai mare o găsiți chiar dedesubtul hotelului Barceló Santiago.

Stâncile sunt pline de crabi (care sunt însă mult mai rapizi și mai greu de prins decât ar părea), iar prin apa limpede se văd mai multe tipuri de pești.

Din nefericire, în Los Gigantes nu prea ai ce să vezi / faci în afară de plajă, orășelul fiind o stațiune tipică de mare, cu tarabe cu chinezării și unități de cazare cu unul sau două etaje, vopsite în alb. Vara, căldura este umedă și insuportabilă și o plimbare prin orașul aproape lipsit de vegetație nu e cea mai plăcută opțiune de a petrece timpul.

Apusurile sunt însă foarte frumoase, mai ales dacă sunteți în punctul cel mai potrivit pentru a le admira…

Între stațiunile din partea de sud și cele din partea de nord există zilnic autobuze. Drumul durează în jur de o oră (depinde de locul de plecare și de destinație), iar pe drum schimbarea de peisaj e vizibilă. Încep să apară ceva mai mulți arbuști și arbori, iar la un moment dat veți trece pe lângă dealuri împădurite cu pini, care par pârjolite.

Puerto de la Cruz este un loc de vacanță mult mai interesant, pentru că mai oferă și alte atracții în afară de plajă. De exemplu, micul parc (Plaza Iglesia) de lângă Iglesia de Nuestra Señora de la Peña de Francia (biserică de la 1697), cu fântâna în formă de lebădă și palmierii înalți…

sau Calle de San Telmo, strada care merge de-a lungul plajei, având de o parte multele magazine de suveniruri și restaurante și de cealaltă, vederi superbe asupra stâncilor și a mării.

Plaja cea mai cunoscută și mai populară, Playa San Telmo, este de fapt o porțiune stâncoasă având în centru un fel de piațetă în care oamenii își întind prosoapele pe plăci de piatră (direct pe jos sau pe trepte) sau pe bolovanii care acoperă plaja propriu-zisă. Pentru a intra în apă aici vă trebuie neapărat papuci de plastic. Se poate coborî în apă și direct de pe scările de piatră prevăzute cu balustrade metalice, care sunt amenajate din loc în loc.

Strada se continuă cu Avenida Cristóbal Colón, zonă cu alte magazine de suveniruri, dar și cu terase, piscine și mici părculețe cu bănci. Tot prin zonă găsiți mai mulți artiști plastici care realizează și vând portrete, tablouri, bijuterii handmade și altele asemenea, iar seara puteți avea norocul să ascultați ceva muzică live sau să vedeți un spectacol de flamenco.

Playa de Martiánez se găsește la capătul Avenida Cristóbal Colón și aici puteți face plajă pe nisip mai fin, însă valurile sunt destul de puternice, așa că doar bunii înotători se aventurează în apă. Tot aici se află Lago Martianez, un complex de piscine impresionant și foarte fotogenic.

O plimbare prin oraș (în afară de zona de plajă) implică urcatul și coborâtul mai multor scări, pentru că orașul este practic la poalele muntelui.

Avantajul efortului depus îl constituie însă multele puncte de belvedere, de unde puteți admira mai multe părți ale insulei.

Mai merită văzută grădina botanică a orașului, Jardín de Aclimatación de la Orotava, deschisă pentru prima dată în 1792 și întinzându-se pe 20.000 m2  (și există planuri pentru dublarea spațiului!), unde puteți vedea o colecție foarte mare de exemplare de floră din Insulele Canare.

Din Puerto de la Cruz mai puteți lua autobuzul până în Candelaria (durează cam 1h15, cu schimbare în Santa Cruz).  Candelaria este destinație de pelerinaj datorită Basílica de Nuestra Señora de la Candelaria, primul templu (catolic) pentru venerarea Fecioarei Maria din Insulele Canare. Biserica este dedicată Fecioarei din Candelaria (patroana Insulelor Canare), care este întruchipată ca fiind de culoare (numită și La Morenita).

Statuile din Candelaria reprezintă căpetenii ale guanșilor, băștinașii berberi ai Canarelor, care nu mai există în prezent ca grup etnic.

candelaria

Concluzia acestei vacanțe a fost că Tenerife e genul de loc în care e preferabil să mergi pentru peisaj, oameni și cultură. Nu aș alege din nou destinația asta dacă scopul principal ar fi plaja și nu cred că aș mai merge în partea de sud. Puerto de la Cruz mi s-a părut un oraș cu personalitate, care destule de oferit pe lângă soare și valuri albastre, așa că poate mi-ar plăcea să mă întorc acolo.

Având în vedere că acum destinația Tenerife e mult mai accesibilă românilor (inclusiv durata zborului, prețul avionului și cazării), aș zice că merită vizitată, cu condiția să nu vă imaginați mai mult decât veți găsi acolo.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s